Rinita alergică apare ca o reacție a organismului nostru la contactul cu anumiți alergeni. Există numeroase tipuri de alergeni iar cel mai frecvent pot fi cei de mediu și alergenii alimentari, la fel cum sunt și reacții alergice la medicamente și la factori profesionali.
În general, diagnosticul rinitei alergice se face pe baza simptomelor clinice. Pacienții cu rinită alergică au în general trei simptome tipice: secreții nazale, strănut în salve și obstrucție nazală. Pe lângă această triadă tipică apar și simptome oculare, cum ar fi lăcrimarea prurito-oculară și conjunctivita. Se pot manifesta și alte simptome, cum ar fi tusea, raclajul gâtului, senzația de uscăciune și de mâncărime la nivelul gâtului. De asemenea, apar și simptome nazale, cum ar fi pruritul, roșeața și congestia nasului.
Pe lângă aspectul clinic, în diagnosticarea rinitei alergice contează foarte mult și istoricul pacientului, adică când are acesta simptomele, dacă le are în contact cu anumiți alergeni, dacă simptomele apar în anumite sezoane și cât durează acestea. Atunci când simptomele sunt prezente pe toată perioada anului, acest lucru înseamnă că au o rinită alergică persistentă cauzată de o reacție alergică la praf, acarieni sau la alți alergeni care sunt tot timpul prezenți în jurul nostru. Pe de altă parte, există și rinită intermitentă, adică pacienții au simptome sub patru săptămâni pe an sau sub patru zile pe săptămână. În aceste cazuri rinita este provocată de un contact intermitent cu alergenii, cum ar fi polenul care este prezent într-o anumită perioadă a anului sau alergenii de la mediul de lucru, numiți și alergeni profesionali. De asemenea, rinita intermitentă poate fi provocată și de anumite medicamente pe care un pacient le ia pe o perioadă scurtă sau de anumite alimente care le consumă numai ocazional.
Dr. Roxana Păcurar, medic specialist ORL și ORL Pediatrie în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj, afirmă că în urma consultului, atunci când pe baza simptomatologiei nu se poate diagnostica 100% rinita alergică, se recomandă efectuarea de teste specifice. Consultul complet ORL se va face prin inspecția atentă a pacientului, alături de rinoscopie anterioară și endoscopie nazală, prin care se examinează mucoasa nazală. În cazul rinitei alergice, mucoasa nazală are un aspect tipic, fiind violacee, palidă, lucioasă, cu secreți mucoase transparente și cu rinoree posterioară.
Tot acest proces este urmat și în cazul diagnosticării rinitei alergice la copii, simptomele afecțiunii fiind similare. La copii însă, simptomele rinitei sunt foarte mult agravate și de prezența vegetațiilor adenoide, adică polipii, așa cum sunt cunoscuți în termeni populari.
În rinita alergică este foarte importantă prevenția. Dacă se poate identifica alergenul și evita contactul cu acesta, practic putem spune că am scăpat de reacția alergică. Cum rareori însă putem identifica alergenul, iar dacă reușim să îl identificăm e posibil să nu putem evita contactul cu acesta, de exemplu cum sunt acarienii sau polenul, medicul va recomanda urmarea unui tratament.
Tratamentul diferă în funcție de gravitatea simptomelor și constă inițial în medicamente antialergice. Se vor prescrie medicamente orale și spray-uri de nas cu corticosteroizi, care se administrează topic în nas. În funcție de simptomele pacientului, tratamentul cu corticosteroizi intranazali se face pe o perioadă de la 10-14 zile până la trei luni.
Mai nou, în rinitele alergice se poate face și un tratament chirurgical minim-invaziv ce constă în reducea cornetele nazale inferioare prin radiofrecvență, procedură ce scade semnificativ obstrucția nazală. Ameliorând nasul înfundat, celelalte simptome, adică rinoreea, pruritul nazal și strănutul, nu mai sunt atât de supărătoare și nu mai afectează calitatea vieții pacientului.
Dr. Roxana Păcurar, medic specialist ORL și ORL Pediatrie - www.medlife.ro/medic-pacurar-...
Specialitate - www.medlife.ro/orl
Glosar - www.medlife.ro/glosar-medical...