"Often the funniest people have the saddest stories"

Tind să cred că mai presus de "talk-ul" ăsta, a fost un fel de sesiune de terapie pentru el, sper că l a ajutat să își împărtășească gândurile și trăirile cu noi. Depresia nu e o glumă.

"Nu au ras ei, cat am plans eu!"

as mai fi ascultat inca o ora...

Bendeac fără mască sau personaje ești altul frate, nu te am văzut atât de emoționat si inconfortabil în viața mea. Ești o ființă extrem de sensibilă! Bravo pentru curajul de a apărea pe scenă fără personaj!

M-am regăsit perfect in treaba cu “modul in care mergi” și in faptul ca “un om e fericit doar dacă e ori prost ori lipsit de empatie”

Mutatul covorului a fost partea in care el si-a facut scena. A vrut nu doar sa spuna dar sa si demonstreze prin ce trece.

va rooog din tot sufletul, mai invitati-l odata, dar de data asta sa vorbeasca 2 ore intregi. nu importa daca va trebui sa improvizeze tot timpu, omu' asta este lectie de viata pentru toti

Mihai bendeac muta un covor timp de 5 minute, the musical

Mihai Bendeac, omul. Cred că ți-a trebuit foarte mult curaj să lași măștile actoriei jos și să faci asta, te felicit!

In spatele omului asta, care rade pe story uri si face caterinca, e foarte multa tristete. Si e chiar deprimant

I feel like I'm the only non-Romanian here. :D this randomly got recommended to me and while I didn't understand a word he said I still watched it xD I love the sound of the language. I hope someday I can come again with a better understanding. Greetings from Bulgaria! ^^

Nimeni: ...

Pentru cei care spun ca a fost un TED talk de rahat, eu cred ca ce a vrut Bendeac sa exprime, a fost faptul ca indiferent cat de fericiti, carismatici par unii oameni, asta nu inseamna ca se simt bine in interior, multi oameni nu au curaj sa spuna ce a spus el pe scena, sa se deschida, el e unele dintre putinele vede deschise la mine, un om cult, cu care ai putea vorbii ore in sir, care are multe cunostinte

"Judecă după ce ai plâns plânsul celuilalt, după ce te-a durut durerea celuilalt, după ce ai râs râsul celuilalt, după ce ai muncit munca celuilalt, după ce ai căzut căderile celuilalt, după ce ai ridicat greutățile celuilalt, după ce ai trăit dorul celuilalt, după ce ai gustat setea celuilalt, după ce ai văzut vedere celuilalt, după ce ai gândit gândul celuilalt, după ce ai pipăit atingerea celuilalt, după ce ai mirosit mirosul celuilalt, după ce ai auzit auzul celuilalt, abia după ce... Eventual judecă după ce ai parcurs traseul celuilalt. Nu ai fost acolo. Nu ai văzut. Nu ai simțit. Nu ai auzit. Crezi ca știi, dar faci ipoteze. Cine îți dă dreptul să judeci, să răstignești și apoi să îngropi cu pietre? Ai mortul tău de plâns și te duci să plângi mortul altuia. Cu cât judeci pe cineva mai mult, cu atât îl iubești mai puțin, cu atât te prețuiești mai infim." Felicitări, Mihai! Ești OM!

Mi ar placea enorm de mult ca Mihai sa faca workshops,exact despre acest haos mental.Naturaletea lui in exprimare,si tehnica lui de orator il fac perfect pt asta.

Perfectiunea video-ului vine, tocmai, din curajul de acceptare ca nu va iesi perfect speech-ul, ca nu trebuie sa fie perfect, si ca este okay sa nu se ridice la asteptarea oamenilor carora nu le pasa de el. De asta se simte ca o maimuta; pentru ca oamenii se asterapta ca el sa fie precum o imagine perfecta, mereu amuzant, mereu intelept. Cat despre faptul ca “el, oricum, de ani de zile vorbeste despre problemele lui”, depinde la ce probleme te referi. E foarte usor sa spui ca totul din viata ta are o anumita cauza- mult mai greu sa vezi peste scuze de tip victima. El spunea ca are probleme dar niciodata nu spune cauza intrinseca, cea de la baza. Dar partea buna e ca, macar, fata de multe alte vedete mirotitice, are curajul sa recunoasca ca are. Alte vedete devin public speaker/influencer in timp ce in viata persoanala sunt niste dezaxati.

Nu a fost deloc un haos, ci l-ai aratat pentru prima oara pe Mihai Bendeac si nu cel slab, ci cel puternic. E nevoie de foarte mult curaj si asumare ca sa iti arati vulnerabilitatea in fata atator oameni si mai ales in fata unui popor atat de critic si superficial. Se vede ca te lupti cu perfectionismul, pentru ca intotdeauna te-ai aratat intr-un mod in care cautai validarea si acceptarea publicului, insa acum pare ca faci progrese mari. Eu citesc o carte care ma ajuta mult cu perfectionismul, se numeste "The Gift of Imperfection", ti-o recomand, cred ca se gaseste si in limba romana. Felicitari pentru acest speech!

N-am vazut/auzit vreo persoana publica sa-si spuna povestea cu atata deschidere, sinceritate si umor negru. Daca, pana acum, te-am adorat, de acum, esti parte din mine. Am celebrat suferinta, mai bine de doi ani, timp in care, fara medicamente sau droguri, fara alcool sau iarba, fara ajutor de specialitate sau familie, fara prieteni sau vreo prezenta umana in viata mea, am ajuns sa merg ''pe sub pamant''. Priveam in gol, zile intregi, plangeam cand era de ras si radeam cand era de plans, Il luasem pe Dumnezeu ''de guler'', intrebandu-L ''de ce?'', ''de ce eu?'' si ''ce vrei de la mine?'', pana intr-o zi cand, Dumnezeu mi-a raspuns: ''scrie tot ce simti!'' si asa a iesit o carte. Asta a fost modul prin care m-am descarcat, m-am aratat lumii, m-am acceptat, m-am iubit, m-am rugat, am meditat, iar acum, aproape ca levitez (impropriu spus, dar cam atat de mult am evoluat). Subscriu ca depresia a fost cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in aceasta viata. Trezirea, luminarea si inteleptirea se desavarsesc abia dupa astfel de trairi si Ii multumesc Divinitatii pentru supliciu.

Depresia nu e o glumă,e o boală!O boală din ce în ce mai frecvent întâlnită în lume.Mihai are dreptate, trebuie să fii ori prost, ori lipsit de empatie pentru a deveni cu adevărat fericit. Supraviețuim într-o civilizație otrăvitoare și sufocanta,bolnavă de ipocrizie. Oamenii sensibili sunt suflete normale într-o lume din ce în ce mai anormală.Oamenii sensibili au doar o grozavă capacitate de a simți și vedea dincolo de obișnuit.Ei văd viața într-un mod original, unic, greu de înțeles de alții.