„Până în acel timp [anul 1775, când Poarta Otomană a cedat Imperiului Habsburgic, fără nici un drept, printr-o simplă convenţie, Bucovina], n-a existat o ţară numită Bucovina, deşi încă de la începutul secolului al XV-lea se pomeneşte despre o regiune păduroasă cu acest nume la graniţa polonă“, scria Dimitre Onciul.
În timpul Primului Război Mondial, au emis pretenţii asupra Bucovinei şi Rusia, mizând pe elementul slav din Bucovina şi determinată de interese geostrategice, dar şi mişcarea naţională ucraineană din Galiția și Bucovina.
La rândul ei, mişcarea naţională românească, deşi divizată între loialismul faţă de Viena şi voinţa de unire şi ai cărei fruntaşi erau împrăştiaţi de la Viena până în Basarabia, devine, pe măsură ce deznodământul războiului se apropia, tot mai activă. „Pentru refugiaţii ardeleni şi bucovineni, mulţi dintre ei proaspăt demobilizaţi de guvernul Marghiloman, Basarabia deveni o nouă patrie, în slujba căreia aceştia îşi puseseră toate forţele spirituale, ajutând la consolidarea noii vieţi româneşti în provincia dintre Prut şi Nistru“ - nota Dimitrie Marmeliuc, profesor universitar, membru în Consiliul Naţional.
Află toată povestea pe siteul proiectului eualegromania.ro
Consultant științific - Dorin Matei, redactor-șef Magazin istoric
Radio România București FM
Prezentator / voice over - Alex Minculescu
Operator video / editor video - Cosmin Boroiu
Coordonator proiect - Alex Minculescu, Vicențiu Andrei