In mod evident, Romania NU a fost favorizata. Dimpotriva: - nu a primit ceea ce i se promisese in tratate si astfel teritorii romanesti inca sunt ale Ungariei, adica granita ar fi trebuit sa fie mai la vest (pana la Tisa, mai exact) - nu a primit despagubiri de la Austria si mai ales de la Ungaria pentru cei 1.000 de ani de persecutii si jafuri (estimativ aceste despagubiri ar fi de ordinul miilor de miliarde)

@florinprisecaru4809

9 ай бұрын

@bece2304 no it isnt.

@user-pz2bi2gv1i

6 ай бұрын

Ungurii să plece în Mongolia

@user-oz5qh6kr2o

2 ай бұрын

​@shadowniggaVreo 900 și ceva de jug și asuprire ungureasca.Marg bar Tourkia!

@user-oz5qh6kr2o

2 ай бұрын

In 30 de ani,tâlharii de unguri au redus proporția de romani cu 19% in Transi..prin ungurizarea tuturor evreilor(5% din populație), a unor slovaci,nemți și bineînțeles,prin legile teroriste Apponyi,a multor români) .. ei abia erau vreo 21%,prin furt și deznaționalizare au ajuns cu chiu și mai mult vai la 31%...adunând și secuii,care până pe la 1800 erau o nație diferită și separată.

@user-gg4in4jy1h

Ай бұрын

100 % corect si felicitari ptr. cunoasterea istoriei adevarate ! 👋👋

În primul rând, cred că se vorbește prea mult despre Tratatul de la Trianon - făcând astfel jocurile Ungariei care pozează în victimă. Acesta este scopul ei: să nu uite lumea că a existat un ”Trianon” care a ”sfâșiat” națiunea maghiară. În al doilea rând, faptul că națiunea maghiară consideră ziua semnării tratatului o zi de doliu nu înseamnă că noi trebuie automat s-o sărbătorim. Nu sărbătorim atâtea alte lucruri firești. Noi trebuie să sărbătorim reîntregirea României. În al treilea rând, cred că vorbim despre un tratat care este mult mai complex decât toate celelalte tratate europene, un tratat care a dorit să instaureze pacea de lungă durată, un tratat la care au lucrat sute de experți din foarte multe state, un tratat care n-a fost ”opera diabolică” a României, un tratat care a pus la baza dreptului popoarelor situația demografică. Un tratat care a permis maghiarilor, de fapt, să aibă o țară, Ungaria, pentru că fără acel tratat Ungaria perdantă, poate, ar fi dispărut de pe harta Europei, la câtă ură mocnea împotriva ungurilor în toate popoarele din fosta Transleithanie. Un tratat prin care Ungaria declara, în ce o privește, nulitatea Tratatului de la Brest- Litovsk, din 3 martie 1918, dintre Germania, Austro-Ungaria și guvernul bolșevic rus. Un tratat prin care s-a angajat să nu mai facă uniuni viitoare cu orice alt stat în scopul exploatării altor naționalități. Un tratat cu multe prevederi referitoare la viitorul Ungariei și relațiile ei cu națiunile europene, un tratat care nu are ca obiect relațiile bilaterale cu România. Un tratat care obliga Ungaria să restituie documente, din arhivele pe care le-a acumulat la Budapesta, popoarelor pentru a căror administrare au fost produse și cărora nu le-au permis să-și constituie propriile arhive-lucru care nu s-a întâmplat corect (iar acum se laudă cu abundența informațiilor din surse maghiare… selective! :D). Un tratat care a protejat dreptul de proprietate, locuitorii care fuseseră transferați sub altă suveranitate de stat ori optaseră pentru vreuna primind ulterior despăgubiri. Aceia sunt ”optanții maghiari” care, după ce au primit sume uriașe de la statul român, țipă astăzi prin gura urmașilor lor că vor revendicări de terenuri și clădiri prin Ardeal. Niște beizadele care prostesc maghiarii de rând și îi fac să creadă că toți au fost bogați, nu doar părinții lor, grofii. Un tratat pe care Ungaria l-a recunoscut oficial și formal prin alte tratate ulterioare, pe care nu l-a denunțat niciodată, dar despre care bârfește pe la colțuri. Un tratat incomparabil cu cele două dictate de la Viena, din 1938 și 1940. Acelea au însemnat ANEXĂRI, nu Trainonul! Iar Hitler - poate unii nu știu :D- chiar a fost un dictator! Asta nu înseamnă că a reușit să anuleze cumva Tratatul de la Trianon, pentru că încălcarea unilaterală a unui tratat, prin forță sau amenințare cu forța, nu înseamnă nulificarea lui de drept. Dacă tot îi deranjează atât de mult Trianonul, astăzi, când, practic, nu mai există granițe în Europa, de ce nu-l anulează Orban Victor unilateral oficial? Bineînțeles, odată cu el și pe cel de la Paris din 1947 și odată cu el și pacea din Europa. Păi… poate pentru că toată clasa politică din Ungaria este conștientă de inepția unui asemenea demers, dar cei aflați la putere sunt conștienți și că atâta timp cât găsesc naivi în Transilvania și-n Ungaria au un os de ros jucând cartea naționalismului. Să nu uităm că Austro-Ungaria a fost pivotul provocării primului război mondial, iar Ungaria a fost mereu mai preocupată de expansiunea teritorială decât de construirea unei țări eficiente și mai ales a unui stat NAȚIONAL. Paradoxal, nu? Naționalismul ungar a fost mereu depășit de sentimentul umflat al importanței acestui jucător într-un mare imperiu multinațional care se destrăma. Ce să mai vorbim despre realitățile etnice ale Transilvaniei, când la doi ani după intrarea în vigoare a dublei monarhii (compromis pe care austriecii, slăbiți după războiul ”germano-german”, au fost nevoiți să-l accepte cu ungurii pe care îi eliberaseră de turci, dar pe care îi dominau) în ÎNTREG Regatul Ungar existau doar 45,2% unguri. Scrie aici: Demographics of Hungary - Wikipedia. Când mă gândesc la Ungaria, îmi vine mereu în minte un pește: peștele balon.

@gs637

3 жыл бұрын

Mircea Dragnea: Un comentariu excelent. Anumiti Maghiari ar trebui sa aiba taria sa gandeasca cu capul limpede, fara prejudecati, vedetism nejustificat, ura continua, si frustrarile de rigoare.

@szakaattila7899

2 жыл бұрын

Poate că Ungaria era ca un peşte balon înainte de Trianon, dar acum în secolul 21 se pare că România va ajunge exact la fel, ca un peşte balon! Din păcate, nu va exista niciodată o reconciliere reală între români şi maghiari, mai ales din cauza acestor falsificări a istoriei regatului Ungariei, de care aparţinea Banatul, Crişana, Maramureşul şi Transilvania din anul 1000 până în 1541 şi din 1867 până în 1919! Dar şi principatul Transilvaniei a fost foondat în 1570 ca parte a regatului Ungariei de est şi aparţinând de coroana maghiară! Minciunile istoricilor ceauşişti este preluat şi propagat fără nicio ruşine de voi în continuare, pentru că în realitate nu a existat nicio reîntregire a statelor române, Transilvania nefiind niciodată parte a Valahiei şi nici parte a României! Iar noi avem toate datele din ştiinţele istoriei, că voi nu sunteţi nici pe departe geto-daci, dar nici daco-romani, pentru că în realitate nu au existat niciodată astfel de popoare! V-aţi gândit vreodată, oare de ce nu vi se dau sursele reale din arhivele medievale? De ce învăţaţi doar despre teorii fantasmagorice şi nimic despre sursele primordiale? De ce vă referiţi întotdeauna la doi cronicari ai regatului Ungar din secolul al XIII-lea şi nu la cronicarii daco-romani? Unde au fost cronicarii valahi din acele secole? De ce nu aveţi documente româneşti din Evul Mediu, în care să scrie negru pe alb de provenienţa romană sau dacică, cum au maghiarii despre provenienţa lor scitică? De ce nu aveţi documente în limba dacilor, dar nici măcar în limba latină medievală? Pentru că aveţi documente doar cu litere chirilice şi mai mult în slavonă, începând doar din secolul al XIV-lea! De ce nu aveţi niciun oraş sau o localitate oricât de mică construită şi locuită atestat de daco-romani în perioada secolelor III d.Hr. şi XIII d.Hr.? De ce nu aveţi localităţi medievale construite în Transilvania care să aibă denumiri înţelese doar în limba română, pentru că peste 80% sunt din limba maghiară, cu un înţeles doar în limba maghiară! Noi avem toate datele că valahii au fost un popor migrator, care a apărut prima oară doar în secolul al XIII-lea în regatul Ungariei, înTransilvania, pentru că aţi migrat în grupuri mici şi în câteva secole în căutarea traiului mai bun! Vă faceţi că nu vedeţi ce se întâmplă şi în zilele noastre, cu toată această migraţie lentă a românilor dezrădăcinaţi, doar că acuma direcţia de migraţie e Europa de vest!

@mirceadraga7421

2 жыл бұрын

@@szakaattila7899 Am citit opinia dumneavoastră, domnule Daka, și vă rog să-mi răspundeți la câteva întrebări: 1) Câți maghiari existau în întreg Regatul Ungariei (procentual, ca medie) între 1600 și 1900, în opinia dumneavoastră? 2) Cu cine s-au luptat romanii de pe Columna lui Traian, aflată la Roma, și unde? 3) Arhivele au fost mereu la cei care aveau puterea, iar puterea în Evul Mediu se obținea prin forță și asuprire. Dar există numeroase surse cu privire la poporul român în diverse limbi. Le cunoașteți măcar pe cele elementare, enumerate aici?: Izvoare scrise despre români - Wikipedia 4) Îmi cereți izvoare scrise de cronicarii daco-romani. Vi le dau când îmi dați izvoarele scrise ale hunilor de pe vremea când bântuiau pe la est de Urali. Le aveți? Unde au fost cronicarii huni din acele secole? Apropo, sciții au fost un conglomerat de popoare. Vorbim despre huni și Hungaria, nu despre sciți și Scitaria. 5) Există câteva zeci de limbi dispărute, începând cu armaica, continuând cu burgunda, cnaanica, dalmata etc, până la umbriană și vandalică. Limba dacă e printre ele. Poate că-i mai greu să găsești izvoare istorice scrise în aceste limbi moarte, tocmai din cauza a doi factori: vechimea limbilor și lipsa răspândirii scrisului în perioadele și locurile în cauză. Puteți să-mi dați exemple de documente în aceste limbi? Sau le contestați existența doar pentru că izvoarele despre popoarele respective sunt scrise în alte limbi? 6) Cel mai important oraș din Transilvania, Clujul, datează din perioada de după războaiele de cucerire a Daciei, din 107-108. Napoca a devenit aşezare urbană în 124, în timpul împăratului Hadrian. S-a numit Municipium Aelium Hadrianum Napoca, iar mai târziu - Colonia Aurelia Napoca. Tot din epoca romană există și o parte a actualei Budapeste, deși numele de ”Buda” a fost dat de huni, după invazie, în anul 450. Știați că au fost romani la Cluj? Dar la Budapesta? 7) Ați auzit despre migrația secuilor în Moldova și Țara Românească? Cine conducea Transilvania când s-a produs? 8) Știți că între 600000 și 1 milion de maghiari au emigrat și trăiesc în țări ale Europei de Vest după anul 1990? Credeți că este o migrație lentă a maghiarilor dezrădăcinați, în raport cu migrația rapidă a hunilor dezrădăcinați, care s-au înrădăcinat?

@szakaattila7899

2 жыл бұрын

@@mirceadraga7421 1) Potrivit istoricilor maghiari, din toate datele din arhivele bisericii catolice și a regatului, maghiarii din tot Bazinul Carpatic erau în jur de 4 milioane înainte de cucerirea otomană, deci până în secolul al XV-lea, iar după izgonirea turcilor in secolul al XVIII-lea populaţia maghiarilor s-a înjumătăţit. Datele clare sunt din 1910 în care maghiarii erau deja 9 938 134 deci 54.56% din populaţia totală a regatului Unagariei și nu a Austro-Ungariei! 2) Nimeni nu neagă că pe coloana lui Traian sunt reprezentaţi romanii și sarmaţii care s-au luptat cu dacii. Doar că asta nu dovedeşte absolut nimic despre originea românilor, dar cu atât mai mult dovedeşte despre originea populaţiei din Bazinul Carpatic, de la care provin în mare parte maghiarii de azi! 3) Asta e o propagandă istorică, pentru că nimeni nu i-a oprit pe români să scrie in limba pe care vor ei și orice ar fi vrut ei în Valahia sau în Moldova. Pe această ipoteză absolut falsă ar putea spune de exemplu și romii că au avut o cultură înfloritoare în Vlahia, dar românii le-au sters cultura prin forță! Oricum o luăm, asta e o scuză foarte slabă pentru orice popor din lume, e doar pentru cei care nu pot gândi logic cu capul lor! Voi oferi detalii din documente autentice pentru celelalte întrebări. Geograful grec Strabon a scris despre sciţii regali care se numesc urgoi şi urogi, ce in maghiară erau urak - uraki, ceea ce înseamnă domnitori. Dar a scris şi despre sciţii sacai, care se autonumesc sacauragi, şi descrie că asta înseamnă domnii sacailor, pe care Herodot i-a numit sciţii regali. În maghiară urak înseamnă domnitori - domni, iar secuii sunt numiţi uneori şi sakai, deci e o dovadă că sciţii erau strămoşii secuilor şi ungurilor, care vorbeau o limbă foarte asemănătoare cu maghiara! Plinius a scris în sec. I. e.n. „Ab eo in plenum quidem omnes Scytharum sunt gentes, varie tamen litori adposita tenuere, alias Getae, Daci Romanis dicti, alias Sarmatae, Graecis Sauromatae,...” - întradevăr, aceştia sunt cu toţii din naţiunile sciţilor, geţii care mai sunt numiţi şi daci de romani, şi sarmaţii numiţi de greci sauromaţi. Dio Cassius a scris în sec. II. e.n. „Dacos Scythicam quodammodo nationem suisse” - Dacii sunt din naţiunea sciţilor. Vibius Sequester a scris în sec. IV. e.n. „Daci Scythae Europae” - Dacii sunt sciţii europeni. Procopius scrie în sec. VI. că masageţii sunt huni: „De Bello Vandalico” - „Massagetae, quos nunc Hunnae apellamus.” Iar despre Attila scrie că era regele masageţilor scitici: „Attilam Massagetarum Scytharumque exercitu armatum adversus Aetium processisse.” Menander Protector a scris în cartea Excerpta de sententiis p. 23, 7-14. "... după ce romanii au pierdut bătălia, conducătorul avarilor a trimis sol la Tiberios. Acest sol a spus următoarele: Cum va-ţi permis cu boala lipsei mâinilor de războinici, să porniţi un război împotriva sciţilor? Sau nu aveţi documente şi descrieri care să vă facă cunoscute faptul că triburile sciţilor sunt de neînvins?" Un alt istoric bizantin pe nume Theophylactos Simocatta scrie următoarele:"tribul avarilor, aşa cum se relatează, e cel mai viteaz dintre triburile sciţilor." În Cronica lui Widukind apare acest text: „Avares, quos modo Ungarios vocamus” - Avarii, care sunt numiţi şi unguri. Într-un document din mănăstirea Sfântul Wandergisilius scrie următoarele: „Ludovic a primit printre altele şi teritoriul avarilor, care se mai numeau ungari.” Un text din legile regelui arpadian Endre I. (1063) “Toţi maghiarii şi cei nou veniţi în Regatul Maghiar, care mai practică datinile vechi ale Sciţiei, care nu respectă adevărata religie a lui Isus şi nu respectă legile sfinte, care au fost date de regele Ştefan, să fie pedepsiţi cu moartea şi confiscarea avuţiei.” Anonymus scrie despre originea ungurilor în „Gesta Hungarorum”: „Ungarii, care în vitejie şi iscusinţele războiului fiind o naţiune mare, cum am declarat şi mai sus, provenienţa lor e din naţiunea sciţilor...” Ştefan Werbőczy, un alt cronicar maghiar din secolul al XV-lea a scris despre secui la fel: „Sciţii din Ardeal, sunt cei pe care îi numim azi secui. Aceşti sciţi din Ardeal, care sunt cu toţii nobili privilegiaţi, provin din poporul sciţilor... ei au fost numiţi greşit "siculus", ei care trăiesc sub legi şi datini proprii, iar în luptă sunt cei mai pricepuţi." Mitropolitului ortodox Eustathius al Tesalonicului, a scris următoarele despre originea ungurilor în secolul al XII-lea: „De la primii sciţi, care erau foarte credincioşi şi cinstiţi, după toate influenţele străine şi necurate prin care s-au distanţat urmaşii acestora… până la perioada în care au devenit cunoscuţi drept unguri, în Panonia s-au stabilit definitiv. Aşadar, aşa cum separăm apa de foc, aşa s-au separat şi ei de păcate… s-au reîntors la străvechea lor moralitate nezdruncinată.” Annales Mettenses a scris tot în sec. XII. că hungarii provin din marele regat al Sciţiei: "Gens Hungarorum ferocissima,& omni bellua crudelitor, retro ante saeculis ideo inaudita, quia nec nominata, a Scythicis regnis,& a paludibus,quas Tanais..."

@szakaattila7899

2 жыл бұрын

@@mirceadraga7421 Foarte bine că ai amintit de daci, pentru că se leagă toate cu ce ai scris tu aici, dar nu cu românii ci cu ourgoi sau urogi cum a scris Strabon despre sciţii regali, care au trăit aici cu multe milenii, dar numele le-a fost pocit si au devnit unguri. Dau doar câteva exemple clare cu numele unor cetăţi dacice, care erau numite cu afixul dava - deva, ca si cetatea maghiară medievală Deva. De exemplu Biroboridava, Utidava, Ziridava, Zargidava, Tamasidava ş.a.m.d. ce nu există la nicio limbă din Europa, doar la popoarele scitice, cum erau dacii, secuii şi ungurii! Câteva exemple de cetate în maghiară sunt Kaposvár, Székesfehérvár, Kolozsvár - Cluj, Temesvár - Timişoara, Gyulafehérvár - Alba-Iulia, deci vár e cetatea şi e scrisă ca afix la urmă! Dar asta lingvistic se poate explica foarte bine că în timp, cu trecerea secolelor, dava putea deveni vara la daci, sau la unguri - maghiari! Ori, poate că era şi pe atunci var - vara, doar că grecii şi romanii au scâlciat aceste cuvinte când le-au scris în limba lor?! Oricum o luăm, numele dac Pirobor - e Pirosbor în maghiară, şi înseamnă vin roşu, Uti înseamnă drum - drumul, sau Zirida - e scris în maghiară Szirida - Szereda, ce înseamnă miercurea, şi ştim bine din datele medievale că era târgul de miercuri, pentru că există până şi azi oraşele ca Csíkszereda - Miercurea Ciuc sau Nyárádszereda, unde se leagă târgul cu ziua de miercuri. Sau numele dac Tamasi - Temesi înseamnă a acoperi - locul care acoperă, de unde vine şi numele râului Temes care apare şi la daci ca Tamis, râul de lângă Timişoara şi după care a fost numit şi oraşul Temesvar - Timişoara. Deci lingvistic e perfect explicabil că Piroboridava era Pirosborvar - Cetatea cu vinuri roşii, Utidava era Utivar - Cetatea de lângă drum, Ziridava era Zeredavar - cetatea târgului, Tamasidava era Temesivar, ca şi orasul Temesvar din Banat! Sau cuvântul nap în maghiară înseamnă soare, iar Napos înseamnă însorit, şi am verificat în sute de limbi, doar la maghiari şi sumerieni se spunea napoc-napos la însorit, deci, Napoca era oraşul însorit, şi ştim foarte bine că popoarele scitice ca agatârşii, carpii, geţii şi daha - dacii erau adoratorii soarelui, exact ca şi secuii, ungurii, hunii, avarii, sabirii şi maghiarii. Dealtfel, numele soarelui la maghiari e considerat de toţi lingviştii specialişti unul dintre cele mai vechi cuvinte, cum spun ei din limba străveche a ugorilor, sau din proto-maghiară! Dar aşa e şi cu cuvântul aur, ce e doar in maghiară şi sumeriană e arany - aran, de unde vine numele râului Arieș, din numele stravechi ungar Aranyos, ce înseamnă apa aurie! Mai am exemple cu sutele, ca şi Sarmisegethuza - care era Sarmiszegetháza, cu un înţeles perfect explicabil în limba maghiară! Dar la toate acestea ar trebui să fie de ajuns dacă mai citeşti ce scrie în cronica pierdută a bulgarilor, care a fost copiat de un cronicar arab, care l-a numit Djagfar tarihi. Dar o copie a acestuia a fost descoperită în Rusia, deci n-avea nimeni interesul să scrie despre ungurii din Panonia şi conducătorii huno-maghiarilor, şi totuşi este relatat faptul că Almos era şi conducătorul huno-bulgarilor, dar fiul său Arbad - pentru maghiari era Arpad, când s-a întors în Panonia cu războinicii lui, care după mai multe generaţii de asimilări cu alte popoare, au trebuit să reînveţe limba străveche a ungarilor de la populaţia băştinaşă, şi pentru că şi-au luat femei din rândul ungurilor băştinaşi din Panonia, copii lor deja vorbeau foarte bine limba străveche ungară. Asta e relatarea, textul apare si pe Wikipedia, e descrierea în această cronică despre locuitorii Panoniei, ce era considerat pe atunci tot Bazinul Carpatic! Să mai să răspund la întrebarea cu textele ungarilor, s-au descoperit multe texte de pe artefactele găsite aici în Bazinul Carpatic, care au fost scrise cu runele ungaro-secuieşti, de pe vremea hunilor şi avarilor, unele descifrate deja de lingvişti, care sunt texte scurte în limba numită maghiara veche!

Am văzut mai jos insistența d-lui bujdo' și mi-am amintit de argumentul unui secui într-o discuție pe net. Era foarte supărat că ”și-au pierdut din drepturi”, și când l-am întrebat ce drepturi a avut și nu mai are, mi-a spus: ”Pe vremea Regatului Ungariei, dacă se căsătorea fiul sau fiica monarhului, fiecare familie de secui avea dreptul să trimită un bou la Curte!” :))

@gicastolnici6755

2 жыл бұрын

:))))

@petrurares8300

2 жыл бұрын

De ce ?! Nu aveau destui"boi" la curte ???!!!🤓

@szakaattila7899

2 жыл бұрын

Toate datele începând din Antichitate şi Evul Mediu ne arată clar că secuii şi ungurii au dat întotdeauna nume clar înţelese râurilor, munţilor, pârâurilor, văilor, regiunilor, satelor, cetăţilor şi oraşelor în limba maghiară! Anton Verancsics scrie în secolul al XVI-lea următoarele: „Ei au aceleaşi obiceiuri, acelaşi port şi aceleaşi legi şi limbă ca ceilalţi unguri din Panonia…” Ca maghiari ce trăiesc în Ardeal, ei sunt numiţi adeseori „daci”, pe când cei din regat sunt numiţi „panoni”; „au totuşi aceeaşi limbă”, se precizează imediat, pentru a nu se face nicio confuzie. Ca şi maghiarii din Panonia, toţi ungurii din Ardeal, spune Giovan Andrea Gromo, „se socotesc nobili şi cavaleri. Totuşi, înaintea tuturor stau baronii, ca unii care au jurisdicţie proprie şi domenii proprii, în timp ce ceilalţi, care n-au domenii proprii, trăiesc mult mai prejos decât ei, dar totuşi în casele lor ei trăiesc ca oameni liberi şi stăpâni”. În virtutea acestui statut etnic special autoatribuit, ungurii ardeleni „deţin rangul nobilimii celei mai de seamă din întreaga Transilvanie”, căci doar „se trag din huni”, susţinea Verancsics. „Cu secuii se potrivesc destul de bine atât la limbă, cât şi la port şi la arme”, susţine istoricul sas Georg von Reicherstorffer. „Maghiarii şi secuii vorbesc aceeaşi limbă, numai că secuii au unele cuvinte specifice neamului lor…”, scria Nicolaus Olahus. Totuşi, oricum ar sta lucrurile, maghiarii ardeleni sunt grupul „ungurilor propriu-zişi”, spune Giovan Andrea Gromo. Maghiarii din Ardeal, deşi sunt răspândiţi pe tot cuprinsul ţării, cum spune Gromo, „…au şi unele trăsături proprii, deosebire care nu se află numai între regate şi între provincii, ci chiar între oraşe şi până chiar şi între familii” scrie Anton Verancsics. Cu toate acestea, maghiarii ardeleni au un fel al lor specific de a fi în raport cu celelalte neamuri din Ardeal. Cei mai mulţi dintre ei locuiesc la ţară. Cu toate acestea, „trăiesc ca oameni ciopliţi şi aspiră la moravuri mai alese”. Aici, la ţară, maghiarii au case frumoase şi cultivă foarte bine pământul. „Cultivă foarte bine pământul, nu locuiesc în oraşe, ci la ţară, în castele şi în case; cei care sunt mai bogaţi clădesc case de piatră chiar dacă nu sunt prea înalte, încăpătoare şi destul de frumoase, alţii le ridică din lemn”, spune Anton Verancsics. Cei mai mulţi dintre maghiarii înstăriţi „…îşi dau pământurile lor românilor să le lucreze, în felul cum se obişnuieşte în Italia cu coloni…”, observa italianul Giovan Andrea Gromo pe la anul 1564."

@mirceadraga7421

2 жыл бұрын

@@szakaattila7899 Probabil nu aveți proprietatea termenilor. Nu-mi puteți spune mie că sunt șovin după ce tocmai mi-ați explicat că maghiarii aveau un ”statut etnic special autoatribuit” și că românii lucrau pământurile maghiarilor ca niște coloni ce suntem. :) Ăsta e șovinism, să crezi că o naționalitate e deasupra alteia. Așa au făcut și reprezentanții dumneavoastră la Trianon, au încercat să ne înjosească afirmând că românii sunt incapabili să guverneze Transilvania. Eu nu mă cred superior, vă respect. Cred că suntem egali. Apropo, ia vorbiți cu mine cu ”dumneavoastră”, așa cum face un maghiar educat, da? Mulțumesc! :)

@szakaattila7899

2 жыл бұрын

@@mirceadraga7421 Eu am scris doar despre istorie, despre datele ascunse de români, ceea ce nu înseamnă că sunt revizionist, doar că aș vrea să se respecte adevărul despre istoria și cultura maghiarilor! Asta nu înseamnă vreo superioritate față de români sau de oricine! Dacă cineva compară condiţiile medievale sau cele cu câteva secole din urmă cu condiţiile sociale din secolele 20 - 21, înseamnă că nu a înţeles nimic din istorie!

O altă chestie este că mulți ne raportează la vechimea Statului Român modern, de parcă înainte nu am fi existat. Din contră am fost pe aceste meleaguri dintotdeauna, nu am venit din altă parte!

Paul Lendvai (Austrian historian of Magyar origin) wrote a book, The Hungarians. A Thousand Years of Victory in Defeat (Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 2003). These are some enlightening excerpts from Lendvai's book: (pages 374 - 383)

The Bible says: "He that digs a pit for his neighbour shall fall into it: and he that rolls a stone, rolls it upon himself." The following excerpts are taken from the book Ring of Steel: Germany and Austria-Hungary in World War I (Basic Books, New York, 2014), written by Alexander Watson. Watson gives as source the volume of G. D. Feldman (ed.), German Imperialism, 1914-1918: The Development of a Historical Debate (London, 1972, p. 32-33): "On 23 April 1917 a meeting between Hindenburg and Ludendorff, the Chancellor, the Foreign Secretary, Arthur Zimmermann, and the Head of the Political Section of the Government General in Belgium was convened at Kreuznach, in the Rhineland, to discuss war aims. The OHL*, confident at this time that the U-boat campaign would bring Britain to her knees ‘in at latest 2-3 months’, forced through its conception of a peace of extensive conquest. In the west, (...) the valuable French mining region of Longwy-Briey was to be won for the Reich. (...) Belgium was to remain ‘in German military control until it is politically and economically ready for a defensive and offensive alliance with Germany’. Liège and the Flemish coast were to be either permanently occupied or held on a ninety-nine-year lease (...). Belgium was to lose its south-east corner to the Reich, Luxembourg would become a German federal state. (...) In the east, Germany was to acquire Courland and Lithuania, Hindenburg and Ludendorff’s own military colony. Buffer zones were to be carved out of the newly established Poland to protect key German territories, most notably heavily industrialized German Silesia. German oil interests in Romania were also to be secured. Austria-Hungary was to be handed parts of Serbia, Montenegro and Albania, as well as territory in Romania’s western Walachia.(...) At a meeting on 17 and 18 May 1917, Czernin** not only received a German guarantee of the Habsburg Empire’s integrity but also, in exchange for giving over Poland after the war, acquired rights to Romania and a sphere of influence in the Balkans." (Watson, 2014, p.484-489) ____ * Oberste Heeresleitung - German Supreme Army Command. ** Count Ottokar Czernin, Archduke Franz Ferdinand’s main adviser and ambassador of Austria-Hungary in Romania.

Arthur James May (1899-1968) was an American historian and scholar, praised as an authority on the history of modern Europe; author of several works on the history of Eastern Europe; he was a member of the American Historical Association and the International Committee for the Study of the Habsburg Monarchy. Tibor Frank (b. 1948) is a Hungarian historian, professor of history at the Department of American Studies of the Faculty of Humanities of the Eötvös Loránd University (ELTE) of Budapest. Since 2013 he has been a corresponding member of the Hungarian Academy of Sciences (MTA), and full member since 2019. Alan John Percivale Taylor (1906-1990) was a British historian who specialized in 19th- and 20th-century European diplomacy, author of many books on topics of European modern history. He was the husband of well-known Hungarian historian Éva Haraszti, whom he married in 1976. Raymond Pearson (1940 - 2016) was Professor of Modern European History at the University of Ulster, UK. He has written widely on nineteenth- and twentieth-century Russia and Eastern Europe, and also authored _The Longman Companion to European Nationalism, 1789-1920_ (1993). Paul ( Pál) Lendvai (b. 1929) is a Hungarian-born Austrian journalist. He moved to Austria in 1957, and is working as an author and journalist, editor in chief and co-publisher of _Europäische Rundschau,_ a Vienna-based international quarterly. Sir Bryan Cartledge (b. 1931) is a former British diplomat and ambassador of UK in Hungary. He holds diplomas in the Hungarian language from the University of Westminster (UK) and University of Debrecen (Hungary). Steven Beller (b. 1958) is an American historian, Visiting Scholar at George Washington University, Washington DC, and a former Research Fellow in History at Peterhouse College, Cambridge. He authored several books, including A Concise History of Austria (Cambridge University Press, 2006). Edward Crankshaw (1909-1984) was a British writer, author, and commentator; best known for his work on Soviet affairs and Nazi Germany, he wrote also several books on the history of Austria and the Austria-Hungary Empire. Oszkár (Oscar) Jászi (1875 - 1957), was a Hungarian social scientist, historian, and politician. In the Hungarian October Revolution of 1918, Jászi entered the Károlyi government as Minister of Nationalities, with the plan to convince Romanians, Slovaks, and Ruthenians to stay within the borders of Hungary by offering them maximum autonomy. He failed, so he resigned and went to the United States, where he joined the faculty of Oberlin College, as professor of history. Bruce F. Pauley (b. 1937) is professor of history at the University of Central Florida, and author of several books, including _Hitler and the Forgotten Nazis: A History of Austrian National Socialism._ In 1996, he was named a distinguished alumnus of the University of Nebraska-Lincoln, while in 2010 he was the recipient of Austria’s highest award for scholarship. Geoffrey Wawro (b. 1960) is an American Professor of Military History at the University of North Texas, and Director of the UNT Military History Center. His primary area of emphasis is modern and contemporary military history. Wawro won the Austrian Cultural Institute Prize. He was Fulbright Scholar at University of Vienna, Austria, and Andrew W. Mellon Doctoral Fellow at Yale University. Myra Waterbury is Professor of Political Science at Ohio University. Her research focuses on the politics of nationalismðnicity, with particular interest in the case of Hungary and the Hungarian minority communities in neighboring states. She previously worked for United Nations and was the Grant and Office Coordinator of the International Center for Migration, Ethnicity and Citizenship, a research center at the New School for Social Research in New York. Gábor Vermes (1933-2014) was born in Budapest and survived the Holocaust. He was Professor Emeritus of the Federated Department of History at Rutgers University. He is the author of several books on Hungary's history, like _István Tisza: The Liberal Vision and Conservative Statecraft of a Magyar Nationalist_ (1985), and _From Feudalism to Revolution: Hungarian Culture and Politics in the Habsburg Monarchy, 1711-1848_ (2014). Gerald Donald Feldman (1937 - 2007) was an American historian who specialized in 20th-century German history. He was Professor at the University of California, Berkeley, and received several prizes and honors, including the Order of Merit of the Federal Republic of Germany. In 2004 he became a member of the Bavarian Academy of Sciences and Humanities. He was the recipient of a Guggenheim Fellowship and a Woodrow Wilson Fellowship, and a long time member of the editorial board of the _Contemporary European History._ Alexander James Watson (born 1979) is a British historian, and author of several praised books, which focus on East-Central Europe, Germany and Britain during World War I. Currently Watson is Professor of History at Goldsmiths, University of London.

dar cum ramine cu unirea din 1600 MIHAI VITEZUL....sau atunci si acolo nu eram Romani ????

sa facut dreptate.

ELORE TRIANON!

CATI VORBESC. .SI CATI. MUNCESC. 😢😢!!!???😢

"Nations other than the Austrians and Hungarians regarded the Ausgleich of 1867 as a cynical deal struck between the two state-nations of the ‘Dual Monarchy’ (together comprising some 43 per cent of the total state population) for the joint suppression of the remainder of the multi-national populace. Within Hungary, early promises to respect the rights of the non-Magyar 58.8 per cent of the population (in 1880), notably by a Nationalities Law in 1868, were soon abandoned in favor of a sustained programme of magyarisation. In a spirit of ‘we have re-made Hungary, now we must re-make Hungarians’, the Hungarian language was foisted on the nonMagyar majority through advancing state control of the school and university systems. Non-Magyar representation in the Hungarian Diet at Budapest was filtered at parliamentary elections to derisory and tokenistic levels. Demographically a mini-empire in which the Magyars could never even (quite) muster a majority, Hungary claimed the Magyarsag or ‘Magyar-land’ as a Hungarian nation-state. It is important to consider why the Hungarians should adopt magyarisation with such relish. Neither the spirit nor the policy of magyarisation was born in the 1880s: Hungarian contempt for the smaller nationalities unfortunate enough to find themselves within Hungarian jurisdiction had been legendary for centuries and had contributed to the isolation and subsequent defeat of the Hungarian national cause in 1849. Fundamentally, the historical career of the Hungarian people predisposed them psychologically towards what might be tritely called ‘insecurity-based aggression’. A pervasive sense of racial and linguistic isolation combined with a conviction that their resentful Germanic, Slavonic and even Latin neighbors were waiting for an opportunity to turn back the clock of history and expel the Magyars from their unlawfully seized real-estate back to the Asia from which they had swept in the ninth century. Indeed, the whole history of the Hungarians could be seen as a sequence of traumatic oscillation between possession, dispossession and repossession, most recently over the 1848-1867 period. A collective, almost genetically imprinted sense of insecurity pre-determined a pathological siege mentality which supported the magyarisation to which the supremacist establishment of Hungary committed itself from the 1880s." Source: Raymond Pearson, "Hungary. A state truncated, a nation dismembered", in Europe and Ethnicity. The First World War and contemporary ethnic conflict , by Seamus Dunn and T.G.Fraser (editors), Routledge, London&New York, 1996, pages 88-89.

*C. A. Macartney, The Habsburg Empire, 1790 - 1918, Faber&Faber, London, 2014* (pp. 1149-1152):

*Oscar Jászi, **_The Dissolution of the Habsburg Monarchy,_** The University of Chicago Press, Chicago, Illinois, 1964:* (1) (pages 26-27) (pages 168-169) (pp. 334-335) (page 293) (page 305). (page 305)

Historical analyses, commentaries and considerations issued by Western historians and scholars: "The basic problem in Hungary was that less than half of the population were ethnically Hungarian. After the Ausgleich the Hungarians made at least one attempt to solve the cultural problem involved in the situation with the nationality law of 1868. The intent of this law was to arrange for a compromise between the non-Magyar nationalities and the Hungarians. The fact was, however, that the nationalities demanded more than cultural nationalism. They were in the process of establishing ties with their co-nationals - the Rumanians, Serbians, Czechs - living outside the monarchy or in the Austrian half, and were working for political independence. Moreover, the nationality law was seldom observed in Hungary; the rights of the nationalities were violated continuously by the Hungarian government. Their schools were closed and confiscated; their protests were suppressed by the police; their leaders were jailed for long periods of time. Hungarian propagandists spoke of a country of thirty million Hungarians, and of the sacred right of Hungary to “ Magyarize ” its nationalities." Source: Joseph Held, "The Heritage of the Past: Hungary before World War I", in Ivan Volgyes (editor), "HUNGARY IN REVOLUTION. 1918-19. Nine Essays", University of Nebraska Press, Lincoln, 1971, pages 6-7. Source: Geoffrey Wawro, "A Mad Catastrophe. The Outbreak Of World War I And The Collapse Of The Habsburg Empire", Basic Books, New York, 2014, page 63. Source: A. J. P. Taylor, "The Habsburg Monarchy, 1809-1918 : A History of the Austrian Empire and Austria-Hungary", Hamish Hamilton, London, 1948, page 186. Source: Myra A. Waterbury, "Between State and Nation Diaspora Politics and Kin-state Nationalism in Hungary", Palgrave Macmillan, New York, 2010, page 29-30. Source: Gabor Vermes, "The October Revolution in Hungary: from Karolyi to Kun", in Ivan Volgyes (editor), "Hungary in Revolution. 1918-19. Nine Essays", Univ. of Nebraska Press, Lincoln, 1971, page 47.

*Oscar Jászi, **_The Dissolution of the Habsburg Monarchy,_** The Univ. of Chicago Press, Chicago, Illinois, 1964:* (3) (page 336) (p. 445-446)

Source: Edward Crankshaw, "The Fall of the House of Habsburg", Viking Press, New York, 1963, pages 201-203.

@mariannemoise979

Жыл бұрын

Dumnezeule, ce LECTIE de Istorie !! Multa, multa sanatate Tara Crisurilor BH

@CborgMega

Жыл бұрын

@@mariannemoise979 Multa sanatate si dvs., din Ținutul Buzăului :)))

@mariannemoise979

Жыл бұрын

@@CborgMega Ah,ce fericita sunt!!! Poate intr'o zi treceti prin Oradea, as dori sa va cunosc Chiar impreuna cu familia Dvs

*Bryan Cartledge, The Will to Survive. A History of Hungary, Hurst &Company, London, 2011:*

@mariannemoise979

Жыл бұрын

Am citit toate comentariile Dvs.,de doua ori !! Superb a'ti redat pagini intregi de Istorie ! La fel v'ati referit si la Carti mai vechi sau mai récente care trateaza acest subiect !! Multa sanatate !!! Multumesc, M M ORADEA BH

*Arthur J. May, **_The Habsburg Monarchy 1867-1918,_** Norton Library / Harvard University Press, 1968:* (p. 10) > (p. 83) (page 262) (pp. 374- 375) (page 444)

Hiti

Vlad Tepes ,,,❤

*John R. Schindler, "Fall of the Double Eagle: The Battle for Galicia and the Demise of Austria-Hungary", University of Nebraska Press, 2015* (pp. 25-26):

*Oscar Jászi, **_The Dissolution of the Habsburg Monarchy,_** The Univ. of Chicago Press, Chicago, Illinois, 1964:* (2) (pages 321 - 322) (pp. 328-331) (page 331-332)

Mihai Viteazu ,,,Stefan cel mare ,,Horia Closca ,si Crisan ,,,Mihai Eminescu,,,❤

*Bruce F. Pauley, The Habsburg Legacy: 1867-1939, Holt, Rinehart and Winston, Inc., New York, 1972:* (pp. 19-20) (pp. 63-64)

I dont Kare if IT American here IT ROMANIA FOREVER

@Optimistic7718

3 ай бұрын

No

CE INTREBARE DE TRADATOR, LI SA FACUT DREPTATE ROMANILOR.

@Optimistic7718

3 ай бұрын

kzread.info/dash/bejne/h32DyZeqpa6citI.htmlsi=-0Blu8DhkX_menDJ👆🏻

*Tibor Frank, "Nation, National Minorities, and Nationalism in Twentieth-Century Hungary", in Peter F. Sugar (ed.), **_Eastern European Nationalism in the Twentieth Century,_** The American University Press, Washington, D.C., 1995* (pp. 222 - 223):

CE INTREBARE E ASTA ??? CUM SA FIE ROMANIA FAVORIZATA ??? ROMANIA a participat cu peste 658 000 oameni din care au murit mai mult de 535 000 ... Romania nu a primit nici ce a meritat, nu sa fi fost defavorizata !

@bau7087

10 ай бұрын

Bravoo

@bau7087

10 ай бұрын

Bravoo

ÎN TIMOC PÂNĂ ÎN 1838 NU A EXISTAT PICIOR DE SÂRB!

Jugoslavia a fost favorizată,primind mai mult de i treime din Banat,care Banat a fost promis în întregime României,pentru că sa intre in război .Banditii de sârbateci au fost favorizați

Ba care ati pus Trianon in gulas in loc de morcovi Sau inecat ungurasii

Generalul american Bandholz, cititi cartea, omul are statuie la Budapesta. I-am jefuit pe unguri in timpul ocupatiei si le-am furat practic toate locomotivele.

@philodacus5077

Жыл бұрын

Cei care au furat au fost maghiarii, care la retragerea din Transilvania au luat cu ei de la arhive pana la utilaje și echipamente. Armata română a luat ceea ce furasera maghiarii.

@gigihentz5510

Жыл бұрын

despre ce ocupatie vorbesti ?

@philodacus5077

Жыл бұрын

@@gigihentz5510 A Budapestei!

@gigihentz5510

Жыл бұрын

@@philodacus5077 aha, dar aia din 1919 a fost doar o plimbare lejera, n-a jefuit nimeni nimic

@philodacus5077

Жыл бұрын

@@gigihentz5510 Dar la ce ocupație te gândeai?

Nu a fost favorizata. Dimpotriva, a fost defavorizata, fiind fortata sa cedeze teritoriile pe care le cucerise cu armele din Ungaria. Cine nu se mira de ce Alsacia si Lorena apartin Frantei, Tirolul de Sud apartine Italiei, Prusia Orientala apartine Rusiei, Guyana Frantei, etc.

@user-gg4in4jy1h

Ай бұрын

👋👍