”Fiecare dintre noi, în propria viață, a ajuns în acel punct în care înțelege că trebuie să schimbe ceva, să se schimbe cumva, să găsească o ieșire dintr-o situație disperată. Unde să te duci, ce să faci, cum să faci, nu este clar pentru nimeni. Așa cum a spus un om talentat care s-a trezit, dintr-odată, invalid: „Cel mai groaznic lucru este că nu știi ce să faci, de ce s-a întâmplat așa ceva!”.
Omul își vedea de viața lui, totul era normal și, deodată, începe să aibă dureri. S-a dus la spital și i s-a spus: „Aveți o boală incurabilă și veți muri în curând.” Și apare o avalanșă de întrebări. De ce a apărut această boală? Care ar fi cauza? Ce e atât de în neregulă la mine, de m-a pedepsit Dumnezeu așa? Oare pot să mă vindec? Oare am șanse? Omul apelează la medici, dar ei ridică din umeri și își feresc privirea. Și el înțelege că este condamnat. Se duce la biserică și i se spune: „Trebuie să te rogi, să te căiești”. Și el se roagă, cerând sănătate. El se căiește, încercând să obțină această sănătate prin rugăciune, sperând că va fi iertat, adică va scăpa de pedeapsă. Dar nu observă niciun efect. Atunci se duce la tămăduitori, ghicitori, vraci și le plătește mult mai mulți bani decât tuturor celor dinainte. Și, după toate acestea, situația se agravează... Oamenii nu știu ce să facă și încotro s-o apuce.
Este foarte important să înțelegi ce se poate face, atunci când te afli într-o situație disperată. Dacă energia omului nu va primi niciun fel de orientare, apare deznădejdea, care-l dărâmă în scurt timp. Îmi amintesc ce spunea un prieten de-al meu, acum vreo 30 de ani: „Am observat, după ce am văzut destui oameni, că ajung să aibă cancer cei care își pierd orice speranță. Și apoi, primind pacienții la consultații, m-am convins cât de puternică este influența stării emoționale a omului asupra sănătății și destinului său.
De curând, am văzut pe internet declarațiile unui cunoscut oncolog american și am remarcat o frază pe care a rostit-o: „Cancerul apare la cei care au încetat să mai lupte.” Unu la unu. Ce înseamnă să încetezi să mai lupți? Este consecința faptului că nu știi încotro să mergi, unde să te duci, ce să faci - disperare crescândă, tristețe și pasivitate. Cunoaștem cu toții expresia: „Mișcarea este viață”. Mișcare înseamnă realizare, aspirație către un anumit scop. Dacă nu există un scop, nu va exista mișcare. Ceea ce înseamnă că abilitatea de a stabili scopuri, înțelegerea faptului că orice problemă se rezolvă printr-o atitudine activă, prin aspirație și mai ales schimbare, reprezintă abilitatea de a supraviețui și de a fi sănătos.
Până să începem să avem neplăceri și nenorociri, trebuie să ne evaluăm calitatea vieții noastre - nu prin prisma banilor, a succesului, a statutului, a stabilității și a prosperității ci după calitatea caracterului nostru, după sentimentele din sufletul nostru. Dacă ne apare sentimentul de dispreț, de superioritate, dacă judecăm, dacă ne mâhnim și ne supărăm, atunci suntem deja bolnavi, doar că noi încă nu știm acest lucru. Boala începe de la suflet, iar sufletul conduce omul, sfera lui inconștientă, în proporție de 95-97%. De aceea, mai întâi noi semănăm semințe prin sentimentele și faptele noastre care apoi încolțesc în destinul nostru, caracterul nostru și sănătatea noastră.
În Biblie se spune: „Vor fi molime și cutremure” și de asemenea se spune: „Din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea multora se va răci”. Prin urmare, răcirea iubirii din suflet este o consecință a închinării la diverse aspecte ale vieții. Și duce la faptul că nu doar un singur om ci o întreagă civilizație începe să aibă probleme de sănătate, de mediu și de destin. Și trebuie să începem nu de la aspectele materiale ale vieții, deși acest lucru nu este mai puțin important ci totuși de la ceea ce este esențial și primordial - de la suflet, de la credință, iubire și moralitate. Însă dacă nu vom înțelege acest lucru și vom încerca să rezolvăm problema salvării și a sănătății doar la nivelul material, atunci acest lucru nu va fi prea eficient.
Orice face Dumnezeu este pentru sufletele noastre, pentru creșterea iubirii. Dacă înțelegem acest lucru, atunci totul este bine pentru noi. În Biblie se spune că încercările nu-i sunt de folos omului mândru pentru că se înfurie, este nemulțumit. În loc să accepte voia Divină și să se dezvolte, el este nemulțumit, se descurajează, urăște și se degradează. Cu alte cuvinte, atitudinea pe care o avem față de o situație determină rezultatul: vom depăși sau nu încercările…..
------------------------------------------
Cursurile autorului SN Lazarev pot fi găsite în Școala Lazarev România