NEGHINITA - Poveste de Barbu Stefanescu Delavrancea | POVESTI PENTRU COPII
Pentru cele mai noi postari nu uitati sa va Abonati la canalul nostru.
"*"URMEAZA SA ADAUGAM POVESTI NOI IN FIECARE LUNA"*"
Kidix - Basme si Legende - URSUL Pacalit De VULPE - De Ion Creanga
Povestitor:
Vocile desenelor animate
Facebook: / povestisibas. .
Grup Facebook: / poves. .
Iti mai recomandam sa vizionezi:
Basme si Legende - Piparus Petru si Florea Infloritu Partea I: goo.gl/V9Bn8C
CAPRA cu 3 iezi: goo.gl/NkLjz5
Basme Romanesti 5 paini de Ion Creanga: goo.gl/ti1VFF
ION BUZDUGAN ★ POVESTE 2017★: goo.gl/yDaiXg
ALEODOR Imparat ★ POVESTE 2017★: goo.gl/sbgWn5
Povesti de Basm - Fat Frumos si Fata lui Rosu Imparat: goo.gl/Lg7cKB
Povesti de Basm - Povestea lui Stan Bolovan: goo.gl/KgUBG7
Povesti De Basm - Greuceanu Petre Ispirescu: goo.gl/mtjxQk
Povesti De Basm - Praslea cel voinic si merele de aur: goo.gl/X7wEga
A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Şi mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiaşul ei. Şi unchiaşul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi ţiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănutat şi n-ar fi tuşit câteodată. Ba uneori, ca să-şi mai ţie de urât, tot ea vorbea şi tot ea răspundea. Şi râdea ea de ea, ca şi cum ar fi râs ea de altcineva, înşirând ochiurile pe cârlige.
- Ei, ei, ce n-ar plăti un flăcău la bătrâneţile noastre!
- Cât, de? cât?
- Îhi, îhi, mult de tot!
- Adică ce, nu te-ai mulţumi şi c-o fată mare?
- Ba, ce să zic, bine ar fi ş-o fată…
- Da, dar la fată vrea zestre.
- S-ar găsi, că eu şi unchiaşul avem ce ne trebuie şi nu ne trebuie mult, trei coţi de pânză albă şi câte un coşciug; iar boii moşului, iar plugul moşului, iar casa moşului şi a babei, toate ar fi ale fetei.
- Bine, mătuşă, bine, da’ de unde şi fată? Tu nu ştii că copacii uscaţi nu mai dau de la rădăcină?
Şi bătrâna începu să râdă şi să ofteze: "hi, hi, hi, ooof, of!"
- Ei, toate se întorc, şi apele se întorc de la Dumnezeu, numai tinereţile ba. Ce nu e la timp nu mai e niciodată. M-aş mulţumi eu şi pe un prichindel de băiat.
- Ba te-ai mulţumi şi pe-o codană. Tu să-nşiri, şi ea să deşire, tu să cerni, şi ea să risipească, tu să pui de mămăligă, şi ea să răstoarne căldarea pe foc.
- Dacă e pe-aşa, m-aş mulţumi şi pe-un copil cât ghemul, numai s-aud în casă "mamă", că mult e pustiu când uşa se închide peste doi bătrâni.
- Da’ dacă ar fi mai mic?
- Fie şi mai mic. Şi bătrâna începu să râdă.
- Ce neroadă!
- Ba neroadă, nu glumă!
- Dar dacă ar fi cât un bob de mazăre? Şi tocmai când da bătrâna capul peste cap de râs, odată tresări că, de după uşă, se-auzi un glas ascuţit şi înţepat:
- Dar dacă ar fi cât o neghiniţă? Bătrâna se uită, se uită şi începu să se închine.
- Bine, bine, zise acelaşi glas, văd eu că nu-ţi trebuie copii… Baba îşi luă inima în dinţi şi zise:
- Ba-mi trebuie… da’ unde eşti… cine eşti?
- Cine sunt? Neghiniţă, gândul lumii. De mic ce sunt, pătrund în urechile oamenilor şi-i ascult cum gândesc. Adineauri eram în urechea ta a dreaptă, apoi am trecut în a stângă, ş-am râs de m-am prăpădit când am văzut ce-ţi trec prin minte…
- Ei, aş! Ce mi-a trecut? Nimic!
- Nu e adevărat, răspunse Neghiniţă râzând, omul spune mai puţin decât gândeşte. Dacă nu-ţi şopteam eu că copacul uscat nu mai dă de la rădăcină, cine ştie ce-ai mai fi spus…
Baba se făcu ca para focului.
- Zău aşa… nu te ruşina, mamă, nu zău… Aşa e omul. Când e mic face nebunii fiindcă e mic; când e la tinereţe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrâneţe se gândeşte la nebunii fiindcă nu le poate face…
Bătrâna pierdu sfiala şi răbdarea şi se răsti cât putu:
- Neghiniţă, ci tacă-ţi gura şi vin să te văd! Şi pe loc se-auzi un ţâşt ca de lăcustă şi un bâzâit ca de albină. Bătrâna simţi pe mână o picătura caldă.
- Iacătă-mă şi pe mine!… Biata femeie făcu nişte ochi mari cât toate zilele şi se miră toată de ce văzu pe mână, că cerul de i s-ar fi deschis nu s-ar fi minunat mai mult.