Misterul morţii lui Mihai Eminescu | Documente unice din Arhivele Statului cu dosarul poetului

Ойын-сауық

Misterul morţii marelui poet Mihai Eminescu a fost cercetat din punct de vedere ştiinţific de 12 reputaţi profesori. Imagini exclusive din arhivele statului cu documente unice au fost prezentate de Mirela Voicu într-o ediţie eveniment Voi cu Voicu la Antena 3 CNN.

Пікірлер: 26

  • @morarangela8093
    @morarangela80937 ай бұрын

    Am urmărit emisiunea! Felicitări pentru subiectul ales!

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te25 күн бұрын

    12:43 S-a incercat de două ori punerea sub interdicție a lui M. Eminescu, (pe fond scoaterea lui M. Eminescu din viața civilă, sau altfel spus să nu mai aibă dreptul de a scrie în presă). Prima încercare a eșuat, deoarece unul dintre frații lui Eminescu a făcut o sesizare la instanța judecătorească, astfel încât dosarul de interdicție ce fusese deschis de către Maiorescu, fără a avea legal acest drept, a fost închis. A doua încercare de punere sub interdicție a fost făcută în 1889, tot de către Maiorescu, tot în mod nelegal, iar când sora lui Eminescu, Henrieta, l-a anunțat pe Maiorescu, printr-o scrisoare, că vine la București pentru a-l lua pe M. Eminescu la ea, M. Eminescu a murit, în clinica particulara a doctorului Suțu, astfel și cel de-al doilea dosar de interdicție s-a închis. Ambele dosare de punere sub interdicție erau făcute prin încălcarea prevederilor legale imperative.

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te26 күн бұрын

    0:41 Interogatoriul din 1889 a avut loc în clinica particulara a doctorului Suțu, adică a medicului care l-a internat prima oară pe M. Eminescu, la 28 iunie 1883, la cererea lui Titu Maiorescu, care a și achitat 300 de lei pentru a fi ținut M. Eminescu o lună (aspecte notate de Maiorescu în jurnalul său), iar acea internare, ca si cea din 1889 nu a respectat cerințele imperative ale legii. Mai mult, la ambele internări, cea din 1883 și cea din 1889, lui M. Eminescu i s-a administrat mercur, ceea ce a dus la afectarea sistemului nervos central, cu pierderi de memorie, stare de confuzie și alte efecte negative, pe perioada cât corpul era intoxicat cu mercur. În condițiile în care Interogatoriul a fost luat unui om care avea în corp mercur, deci o substanță care afectează creierul, Interogatoriul nu poate constitui o probă a starii psihice reale.

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te26 күн бұрын

    1:26 Decesul nu a fost constatat a doua zi, pe 16 iunie 1889, ci pe 15 iunie 1889. Privind data decesului, în dimineața de 15 iunie 1889, Maiorescu notase în jurnalul său că doi amici l-au anunțat despre decesul lui M. Eminescu.

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te25 күн бұрын

    13:32 Și jurnalul lui Maiorescu este un document, iar în jurnal Maiorescu a scris cum l-a internat pe M. Eminescu, la 28 iunie 1883, cum a achitat internarea pentru o lună (300 de lei)...

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te25 күн бұрын

    12:17 ,,Problemele de sănătate au avansat destul de mult", de la un ziarist care publică la 28 iunie 1883 articolul de presă ,,Pentru libertatea presei și a jurnalistului ", la un pacient internat la o clinică de ,,smintiți", în aceeași zi. Apoi, problemele de sanatate ,,au avansat", de la un pacient internat fără diagnostic, direct în clinica particulara a doctorului Suțu, la 28 iunie 1883, la un ,,alienat mintal", conform primului act scris de doctorul Suțu la 5 iulie 1883. Deși între 1883 și 1889 M. Eminescu a scris poezii, a făcut traduceri, a scris în devanagari (scriere a limbii sanscrite), a publicat articole de presă, totuși doctorul Suțu, după publicarea, în 1889, a articolului ,,Se poate pune intrebarea", a emis un act medical prin care l-a declarat pe M. Eminescu ,,dement".

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te26 күн бұрын

    3:36 La 28 iunie 1883 M. Eminescu era în curs de mutare de la familia Slavici, motiv pentru care își și dusese lada cu manuscrise la un prieten, Simțion, astfel încât cerința doamnei Ecaterina Magyarosy Slavici, de a fi scăpată de M. Eminescu, nu își avea rostul. Ecaterina Magyarosy Slavici nu a mers cu o hârtie la Maiorescu, ci a trimis o servitoare cu hârtia respectivă; dacă ar fi mers ea, i-ar fi comunicat verbal cerința ei, nu i-ar fi întins o hartiuță, dar era nevoie să rămână la Maiorescu o dovadă a solicitării soției lui Slavici. Ecaterina Magyarosy Slavici nu putea pune un diagnostic, deoarece nu era medic, avea doar patru clase. Chiar dacă M. Eminescu ar fi inebunit subit chiar în ziua în care aveau loc multe evenimente politice grave, tot nu putea legal să fie internat fără respectarea unor prevederi legale, ca de exemplu, punerea unui diagnostic de către o comisie medicală din afara spitalului unde urma să fie internat, cererea de internare din partea unui membru al familiei sale (Maiorescu nu era rudă cu M. Eminescu)...Totuși doctorul Suțu a acceptat banii și internarea lui M. Eminescu în dimineața de 28 iunie 1883.

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te25 күн бұрын

    1:51 ,,C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare" (Scrisoarea I de M. Eminescu)

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te26 күн бұрын

    5:08 Maiorescu a încercat să-l interneze pe M. Eminescu la casa de nebuni a Austro-Ungariei, în 1883, nu la recuperare, dar Constantin Popazu, ruda lui Maiorescu, care trebuia să facă internarea, nu a găsit un loc liber, fapt pe care i l-a comunicat lui Maiorescu într-o scrisoare. Doctorul Dimitrie Doca, aflat în Austro-Ungaria și care i-a întâlnit întâmplător pe Eminescu și Popazu, a aranjat ca M. Eminescu să fie internat la Oberdobling, unde M. Eminescu a fost dezintoxicat de mercurul administrat de medicul Suțu. Doctorul Doca i-a scris lui Maiorescu, inclusiv despre faptul că va strânge bani pentru spitalizarea lui M. Eminescu la Oberdobling, dacă este nevoie. Despre internarea lui M. Eminescu la Oberdobling există corespondența dintre Maiorescu și Popazu, ca și cea dintre Doca și Maiorescu.

  • @niculinavatamanu3460
    @niculinavatamanu34607 ай бұрын

    🙏

  • @cristinasuciu4627
    @cristinasuciu46277 ай бұрын

    👏👏👏👏👏👏💥👍

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te25 күн бұрын

    14:12 Doar o parte din creier a fost trimisă la Institutul ,,Victor Babeș" (denumire actuală), dar nu doctorului Marinescu, care la acea dată nici nu era medic (terminase facultatea, dar nu susținuse examenul final), ci doctorului Tălășescu, care a lăsat mărturie ulterior, contrar dorinței directorului institutului de la data examinarii, că M. Eminescu a fost ucis.

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te26 күн бұрын

    1:17 Este vorba de doctorul Suțu, nu Șuțu.

  • @emiliapop8949
    @emiliapop89497 ай бұрын

    👏👏👍

  • @kakashihatake-uh6te
    @kakashihatake-uh6te25 күн бұрын

    8:29 Raportul medico-legal întocmit de doctorul Suțu, medic implicat și în 1883 și în 1889, medic în clinica căruia a și murit M. Eminescu, nu poate constitui un document legal. Medicul în clinica caruia a murit M. Eminescu, nu putea legal să fie și cel care face autopsia. În 1889, când a fost internat M. Eminescu pentru ultima dată la doctorul Suțu, M.Eminescu scrisese un articol de presă care era să ducă la căderea guvernului, dacă nu ar fi intervenit Petre Carp, care a arătat că articolul este scris de ,,bietul Eminescu ", astfel încât scandalul din guvern a încetat. Presa a relatat pe larg evenimentul. Daca M.Eminescu ar fi fost dement, atunci nu ar fi putut scrie un articol de presă care să zguduie guvernul. După apariția articolului, M. Eminescu nu a mai apărut la redacția ziarului, iar colegii au aflat ulterior că este internat la ...doctorul Suțu, fără a se cunoaște nici până în prezent pentru ce faptă a fost internat, cine l-a internat, de unde a fost ridicat pentru a fi dus la doctorul Suțu. Articolul de presă ,,Se poate pune intrebarea""a fost ultimul articol scris de M. Eminescu, iar acest articol arată clar că M. Eminescu nu era dement.

  • @jules7489
    @jules74897 ай бұрын

    📢Mulțumim agenților sioniști din dinastia sionistă evreiască! 😏

Келесі