Ai dăruit foarte, foarte mult. Enorm
de mult ai dăruit, doar asta ai făcut!
Dar încă nu-i destul. Ego-ul tău, al tău,
e foarte, foarte mare. E chiar enorm,
dar nu e infinit... De eşti sleit, secat,
secătuit, când simţi că nu mai ai nimic
a dărui, că nu mai vrei să dai, că vrei
să te opreşti, că nu mai poţi a dărui,
că vrei să şi primeşti, că te-ai golit,
eşti istovit, epuizat, sleit, secătuit,
atunci, de abia atunci, ce fericire,
tu eşti aproape de sfârşit, de ţintă:
nu te opri! Încă o picătură, numai una
sau poate încă un ocean, doar încă...
unul: doar atât mai ai a dărui, a dărui
până nu vei mai fi: tu, cel limitat,
cel ce crezi că nu ai, că ar trebui
să mai şi primeşti, să nu te istoveşti.
Doar încă o picătură sau încă un ocean:
doar atât... mai stă între tine, cel legat,
închis şi limitat, şi acela ce-i Real:
adevăratul Sine: ce are prea mult,
prea mult, enorm, enorm de mult
şi vrea... să mai scape, prin dăruire,
de povara bogăţiei infinite, nesfârşite,
pe care o deţine... Dacă şi tu ai dăruit
prea mult, prea mult, enorm de mult
şi te-ai oprit acum... şi eşti nefericit,
e că tu simţi, că ştii că ai greşit:
tu prea puţin ai dăruit!... Încă un pic:
de nu va mai rămâne în tine nimic,
de abia atunci vei fi cu adevărat fericit:
fiindcă ai ajuns să faci şi tu Lucrarea
pentru care aici ai venit: din Infinit
ce eşti, pe tine, cu totul, să te dăruieşti,
fără a primi nimic, nimic în schimb!
Că ai prea mult, nu ai nevoie de nimic:
te-ai dăruit, în sfârşit, cu totul: şi acum,
când nu a mai rămas nimic, ai totul:
de-abia acum tu ştii... ce e... a Dărui.
"A dărui" e titlul poeziei scrisă de Radu Lucian Alexandru, publicată în volumul Logos, pusă pe muzică de AI Suno pentru The Sublime.
suno.com/song/...
calatorieprinc...